Tură din Baiţa (MM) , Luna (Negreşti SM) , Pietroasa şi iar în Băiţa.
GER, PLOAIE ,LAPOVIŢĂ ŞI NINSOARE, cam aşa a fost drumeţia pe care am făcut-o împreună cu marele montaniard Mircea.
Am pornit dimineaţa pe la 9h spre valea Limpedea. Era destul de rece , spre 0 grade C , nici nu ne-am gândit că nu o să ningă deoarece era şi înnorat. Totul a fost frumos , ne-am deplasat spre locaţia numită Lomaş, aproximativ 3 km din capătul satului Băiţa, de unde începe să urce un drum forestier alăturea cu valea Limpedea. Această vale are cam 6 km ,până pe hotar cu
Negreşti Oaş(SM). O vale superb de ...lungă (se exploatează pădurea). Noroc că a fost rece şi era un pic îngheţat noroiul pe această vale. După vre-o oră de mers pe jos , am ajuns pe hotar cu Negreştiul. Bătea vântul destul de bine maiales ca e la o altitudinde de vreo 700m. Aici defapt este o şa ,iar hotarul se află pe creasta dealului. Pe aici se merge de sărbătoarea Sfânta Maria la mănăstirea Bixad. De pe şa am luat-o la vale pe un pârâu ,deoarece drumul la spălat apa. În cele din urmă am ajuns şi la un drum mai bun , forestier desigur, pe care l-am şi urmat.
Din când în când se ivea câte o poieniţă , iar pe măsură ce coboream tot mai mari poieni. Au ieşit nişte poze frumoase. Pot zice că este o vale frumoasă de mers chiar şi cu bicicleta la o tură.
Ce să vezi ,la un moment dat, o Pensiune, tocmai în "fundul" pădurii. A vrut şi respectivul să facă ceva dar nu prea ma impresionat. Am continuat până la cariera de piatră de pe valea Brada. Aici drumul se bifurcă . O parte o ia spre Luna Şes, iar cealaltă spre localitatea Luna. Noi spre Luna Şes am "virat-o", pe un drum în construcţie, cu digurii pe marginea văii şi betoane de parcă s-ar face ceva staţiune în zonă. S-au poate întradevăr ceva va fi. De aici a început să "pic pic" picure , desigur că nu ne-am prea stresat. Ei că pe când am ajuns la Luna Şes a început o ploaie de nu am ştiut pe unde să ne ascundem. Am găsit vre-o câţiva brazi în curte la vechea cabană Luna acuma părăsită ,sub care ne-am adăpostit , pentru a mânca ceva ce aveam prin ruxaci.
Foarte frumoase aceste locurii , cu poienii imense şi cabane în dezvoltare. Poate va fi ceva staţiune mai târziu.
După masă , am luat-o la deal spre vârful Pietroasa. Ploaia nici gând să se lase, ba mai tare ploua. Am luat perelinele şi dăi la deal. A început iar să bată vântul foarte puternic ,un sunet de parcă veanea trenul.
Am urmat marcajul turistic cu cruce albastră spre vârf pe o potecă. De pe potecă am luat-o iar pe un drum forestier , deoarece pe acolo ne indica si maracajul , câteva serpentine şi iată-ne ajunşi iar pe poteca ce î-ţi dădea impresia că nu mai ai prea mult pănă pe vărf. Sau cel puţin aşa credeam noi. Nu ştiu din ce cauze a început să mă doară genunchiul , ceea ce pe mine niciodată nu ma durut. Asta a fost un chin mai greu decât ploaia şi lapoviţa ce cădea. De ce urcam tot mai tare bătea şi vântul. Pe urmă tot ce a mai lipsit a fost CEAŢA, care n-a întărzait să apară . Am ajuns chiar sub vârful Pietroasa la vre-o 200m şi nu ne-am dat seama unde suntem din cauza ceţii. Aveam de toate, ceaţă , lapoviţă şi un pic de ninsoare, vânt şi pe deasupra mă durea genunchiul de abia păşeam. Se făcuse ora 15:30 şi deabea ajunsesem sub vârf. Până acasă mai era drum lung , aproape încă pe atâta cât am mers. De aici în colo nu mai era problemă deoarece cunoşteam traseul, coborând pe un drum forstier pe valea Paltinului în jos, ne-a sprins şi noaptea la un moment dat , aşa ca să le avem pe toate. Asta deja nu mai ara o problemă deoarece aveam lanterne.
Oricum a fost o tură de senzaţie cu de toate ca la munte. Chiar ziceam că aşa vreme urâtă nu am mai prins de mult prin pădure.
Poze de pe traseu:
Cabanele de la Luna Şes
Sub Vf. Pietroasa
Yo Dan
Mircea F.
