Trusa de prim-ajutor
Nota: prezentul material nu trebuie considerat o parere avizata a unui cadru medical. Prezentarea este simpla si pe intelesul tuturor si este bazata in totalitate pe neplacerile sau accidentele avute de-a lungul timpului pe munte si solutiile aplicate pe propria-mi piele.
Motto: Nu se cade ca dificultatea sa ma aduca la disperare, la fel nici neputinta mea, caci nu e decat a mea (Montaigne-Aforisme)
Fie Vara, fie iarna efectuam o serie de activitati devenite commune si pe care le executam pe munte de n ori dar care la un moment dat pot constitui fara sa vrem sursa unui mic accident care ne poate strica tura. De aceea, prezenta unei truse de prim ajutor in rucsacul oricaruia dintre noi este o necesitate indiferent de anotimp, de experienta noastra si a colegilor de tura, de durata turei sau de tipul traseului in care pornim. Fiecare isi poate alcatui trusa de prim-ajutor dupa cum doreste, ideea este ca ea sa contina lucrurile de care avem nevoie intr-o situatie delicata, insa sa nu devina un rucsac separat ca dimensiuni si greutate. De exemplu, trusa mea complet echipata nu depaseste 200 grame. Pe piata exista deja truse de prim ajutor deja echipate sau nu, insa la fel de bine cele necesare se pot depozita intr-un saculet sau o borseta, dupa preferinte. In ceea ce priveste oferta pietei din Romania am retinut :
- o trusa de prim-ajutor neechipata de la Milo, foarte bine compartimentata, in care ne putem organiza medicamentele cum consideram ca ne sunt mai la indemana. 
www.alp.dp.ua/catalog.php?id=184&producer=2
-2 variante de truse de prim-ajutor deja echipate cu obiecte de uz general: gen comprese sterile, fese, plasturi, manusi unica folosinta etc.
http://www.alpinexpe.ro/virtuemart/818.html 
http://www.alpinexpe.ro/virtuemart/820.html
Ca bani, se invart intre 25 RON si ajung pana la 100 RON pentru cele echipate.
Intr-o trusa de prim-ajutor ar trebui sa se afle 2 tipuri de obiecte:
-medicamentele si restul obiectelor auxiliare necesarii acordarii unor prime ingrijri (evident acestea sunt cele mai numeroase);
-obiectele nemedicale destinate situatiilor “limita”.
Sa incepem cu medicamentele, pe care le putem imparti in cateva categorii:
a) De uz intern - Analgezicele (Calmantele) - necesare pentru combaterea durerii, de la usoare dureri de cap, abcese, pana la situatii mult mai grave:
PARACETAMOL (actiune analgezica slaba, efect antiinflamator mult mai slab decat al acidului acetilsalicilic (asprinei), neputand sa o inlocuiasca, PARACETAMOL SINUS pentru raceala) - 1 folie;
ALGOCALMIN (analgezic relativ puternic, combaterea starii febrile usoare) - se gaseste sub mai multe forme (comprimate, fiole, supozitoare) - 1 folie + 2-3 fiole pentru dureri acute;
ASPIRINA (tamponata, pentru cei care au probleme cu stomacul gen gastrite, ulcer etc sau nu) - (analgezic minor; de baza este efectul antiinflamator) - 1 folie;
ANTINEVRALGIC - (analgezic si antiseptic prin acidul acetilsalicilic si paracetamolul pe care il contine) - eu personal nu am in trusa medicala, deoarece se bazeaza pe alte 2 medicamente pe care le consider indispensabile.
- Probleme de digestie:
TRIFERMENT - indigestii (cateva drajeuri);
FURAZOLIDON - diarre usoara - 1 folie;
SMECTA-diarre acuta- 2 -3 pliculete ce se dizolva in apa;
- Antibiotice Un antibiotic slab cu spectru larg insa, gen: ERITROMICINA- 1 folie;
- Altele- GLUCOZA - furnizeaza energia necesara functionarii normale a celulelor (prevenirea hipoglicemiei si combaterea epuziarii, practic substanta de baza care ne furnizeaza energie cand mancam dulciuri - sub forma de tablete (precum ciocolata, se gaseste la cofetarii) - 1 tableta mica;
- CALCIU - (comprimate filmate, comprimate efervescente sau fiole) - in principiu pentru cei care se stiu cu carente de calciu - 1 folie + 2 fiole pentru o actiune rapida;
- CLARITINA / FLONIDAN sau un alt medicament antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice;
- Cateva drajeuri/dropsuri gen FARINGOSEPT / STREPSILS pentru combaterea durerii de gat.
b) De uz extern- Antibiotic local
UNGUENT CU TETRACICLINA (diverse leziuni cutanate (plagi, rani) susceptibile de a se infecta)- 1 tub - Analgezic si antiinflamator local UNGUENT CU DICLOFENAC / FASTUM GEL etc (sub forma de crema sau gel, cu aplicare locala) (antiinflamator, pentru inflamatii posttraumatice ale tendoanelor, ligamentelor, muschilor si articulatiilor (ex: datorate unei entorse, luxatii si contuzii)) - 1 tub;
- Dezinfectant / antisepticALCOOL SANITAR - pentru dezinfectarea intrumentarului sau a mainilor celor care examineaza;
APA OXIGENATA, solutie 3 % sau/si RIVANOL solutie 1% (dezinfectant usor pentru rani deschise, plagi etc);
BETADINA, solutie (antiseptic cu spectru larg antimicrobian);
Obs 1: pentru toate acestea nu e nevoie de recipienti prea mari, eu ii tin in niste sticlute mici, de 30 ml pe care le-am spalat foarte bine si dezinfectat in prealabil si care se inchid foarte bine.
Obs 2: nu e nevoie sa aveti toate aceste articole in trusa, in general betadina este foarte eficienta si este bine tolerata de majoritatea oameilor (eu insa lesin la betadina si o inlocuiesc cu un dezinfectant care ustura mai putin, respectiv apa oxigenata / rivanolul).
- SPRAY pentru CALMAREA ARSURILOR (spre exemplu Oximed - noua denumire pentru BIOXITERACOR);
- COMPRESE STERILE;
- FASA DIN TIFON de 8-10 cm latime;
- FASA ELASTICA de 10 cm latime pentru entorse, imobilizari usoare, etc;
- PLASTURI pentru diverse tipuri de plagi superficiale (gen Urgo);
- ROLA DE LEUCOPLAST de 3 sau 5 cm.
- 1 seringa de unica folosinta pentru injectiile intramusculare (daca stiti sa o si folositi).
OPTIONAL:
- 1 sau 2 perechi de manusi de unica folosinta, daca sunteti foarte stresati de igiena;
- 1 penseta, pentru a indeparta eventuale aschii etc;
- 1 garou (care insa se poate improviza la fata locului daca se ajunge acolo);
- Atele (si ele se pot improviza la fata locului din ceva lemn sau un segment de la betele de treking invelite in cea materiale textil eventual).
- Ser antiviperin (care insa este greu de procurat, are durata mica de valabilitate) sau o trusa cu exctractor de venin, in cazul in care mergeti in locuri in care exista vipere si sunteti cu adevarat stresati de o intalnire cu ele.
O varianta am gasit aici, produs de francezii de la Expe:
http://www.alpinexpe.ro/virtuemart/1183.html 
si respectiv olandezii de la Travel safe:
www.mormota.ro/?tart=101&alm=4&produs=449&cont=sextractor
Desi cand ne gandim la prim-ajutor, medicamentele ne vin instant in cap, totusi in trusa trebuie sa gasim loc si pentru o serie de alte obiecte, nemedicale, care sa ne ajute sa iesim dintr-un eventual impas.
De exemplu:
- 1 bricheta;
- 1 lumanare tip pastila;
- 1 pix;
- 1 carnetel mic;
- ac, ata si ace de siguranta;
- pentru fete: 1 absorbant... nu se stie niciodata cand este nevoie pentru altcineva
- O FOLIE DE SUPRAVIETUIRE
La acest capitol, oferta este variata si pentru buzunarul oricui (15-25 RON)
• de la foliile de unica folosinta, un exemplu este cea a germanilor de la Everest:
www.mormota.ro/?tart=101&alm=4&produs=271&cont=efoliesupr
• la cele multi-usage
• sau in varianta „sac” disponibil la www.craimont.ro
- Eu mai am acolo o copie dupa buletin si ceva bani de rezerva.
OBSERVATII:
Componentele trusei de prim-ajutor se verifica de fiecare data inainte de tura, eventual cu cateva zile inainte, mai ales data de expirare a medicamentelor.
De asemenea, cum putin truse sunt impermeabile, e bine ca plicurile de hartie, plasturii, carnetelul etc, sa fie introduse in prealabil intr-o punguta mica de plastic pentru a preintampina udarea lor.
Nu am luat in calcul problemele de sanatate personale, gen diabet zaharat, ulcer, pentru care exista o medicatie specifica.
Acolo unde exista mai multe variante de medicamente, puteti alege unul singur, cantitatile nu e nevoie sa fie mari, cam 6 pastile din fiecare tip, preferabil sub forma de folii, caci nu se uda la un eventual contact cu apa.
Cele scrise mai sus reprezinta o varianta cuprinzatoare din care fiecare puteti elimina ceea ce considerati.
Surse auxiliare de informare:
www.xtrem.ro/articole/316/trusa-de-prim-ajutor.html
www.sfaturimedicale.ro/trusa-de-prim-ajutor.html
www.farmaline.ro/index.php?cid=1&pid=3161
| Primul ajutor in caz de epilepsie |
 Epilepsia este o criza cu convulsii generalizata, manifestata pe fondul afectarii sistemului nervos central, insotita de pierderea cunostintei. Dupa criza bolnavul nu isi aminteste nimic. Criza de epilepsie insotita de excitarea intregii scoarte cerebrale este criza mare(grand mal/GM). Criza epileptica, insotita de excitarea unor zone mai reduse este criza mica(petit mal /PM). In caz de grand mal, bolnavul tipa brusc, isi pierde cunostinta, cade.In cursul caderii se poate si accidenta. Musculatura scheletului se contracta tonic, apoi incepe sa se contracte clonic. In faza tonica si muschii respiratori se contracta, bolnavul nu respira(apnee). Dupa faza tonica care dureaza cateva secunde, incep contractiile musculare clonice.In aceasta faza bolnavul isi poate musca gura, limba. Pe durata crizei bolnavul este inconstient, are ochii deschisi, pupilele dilatate, nu reactioneaza la lumina. Evacueaza inconstient urina si fecalele. Dupa criza bolnavul cade intr-un somn adanc care dureaza cateva minute sau ore. Dupa trezire nu isi aminteste nimic. In caz de petit mal, bolnavul isi pierde cateva secunde cunostinta. Privirea este fixa, este absent. Pielea este deosebit de palida. In anumite grupuri musculare apar crampe.Cum se acorda primul ajutor? -Bolnavul se va feri de accidentari!Pe cat posibil evitati accidentarea acestuia in timpul caderii. Fiti atenti ca pe durata convulsiilor sa nu isi accidenteza capul, membrele. -In gura bolnavului se va introduce un calus, o bucata de cauciuc -Pe durata crizei bolnavul nu se va imobiliza cu forta. Aceasta poate cauza leziuni. -Odata cu trecerea convulsiilor, bolnavul inconstient se va culca in pozitia laterala de siguranta. -In caz de criza de durata sau prelungita, anuntati ambulanta! |
| Leziunile craniene |
 In cursul leziunilor violente, loviturilor care afecteaza cappul, pot aparea leziuni craniene. In sens lareg, leziunile craniene sunt leziunile care afecteaza craniul osos,neurocraniul(craniul vertebral) si/sau splanhnocraniul(craniul visceral, oasele fetei). In cadrul neurocraniului pot suferi leziuni calota si baza craniului, in cadrul splanhnocraniului - maxilarul superior si/sau cel inferior. Leziunile pot afecta si substanta cerebrala din interiorul craniului osos. Substanta cerebrala poate suferi leziuni odata cu fracturarea craniului osos, insa si in lipsa leziunilor acestuia(asa numitele leziuni cerebrale izolate). In sens mai restrans, leziunile cerebrale reprezinta leziunile neurocraniului si ale creierului mare.Simptome Leziuni ale calotei craniene: -durerea craniului osos -simptome neurologice -pierderea cunostintei -plagi craniene Leziuni ale bazei craniului: -hematom in jurul ochiului -sangerari din nas, ureche, gura -scurgere de liquor din nas, ureche, gura -simptome neurologice In cursul socului fizic calota craniana, baza creierului si/sau splanhnocraniul se pot fractura. Pe calota pot apare fracturi lineare care nu preseaza bolta craniana sau de impresie, care preseaza bolta. In caz de leziuni osoase, substanta cerebrala nu este intotdeauna afectata. Leziunile substantei cerebrale se pot produce odata cu fractura craniului osos, insa si in lipsa acesteia, in mod izolat. In caz de craniu osos neafectat, leziunile cerebrale pot fi de gravitate diferita. In caz de soc usor poate apare o comotie cerebrala. In acest caz in tesutul cerebral nu au loc modificari macrosccopice, insa ca urmare a unui soc brusc se pot instala tulburari neurologice trecatoare. In cazul unui soc mai puternic, substanta cerebrala se poate lovi de craniul osos. Ca urmare a loviturii, substanta cerebrala este afectata, distrusa in zone limitate sau in mod difuz.Leziunile pot fi deschise sau inchise. In caz de leziuni inchise pielea capului, osul cranian nu sunt afectate.Membrana cerebrala nu este afectata. In caz de leziuni deschise, continuitatea pielii capului este intrerupta, osul cranian este fracturat, continuitatea dura mater este intrerupta. Leziunea cerebrala este cauzata de un soc extern direct sau indirect. In cazul unor leziuni produse ca urmare a unui soc direct, traumatismul afecteaza in mod direct capul. Asemenea traumatisme sunt loviturile la cap. In caz de soc indirect, socul este indreptat spre o alta parte a corpului. In cazul caderii de la inaltime, de exemplu lovitura bazinului, a coloanei vertebrale se transmite craniului.Se poate produce o contuzie cerebrala. Ca urmare a socurilor craniului, pielea capului poate suferi leziuni. In acest caz vorbim de leziuni ale scalpului. In caz de leziuni cerebrale, de regula este nevoie de interventie medicala urgenta. Sarcina principala este asigurarea functiilor vitale ale victimei. Pe langa stabilizarea circulatiei, respiratia trebuie mentinuta netulburata.Daca victima este inconstienta, este nevoie de intubare, eventual ventilatie artificiala. Victima se va transporta la spital imobilizata intr-o saltea. In spital se realizeaza radiografii craniene. In cazul suspiciunii de leziuni cerebrale se efectueaza examene CT si MR. Daca nu este nevoie de efectuarea unei interventii chirurgicale, pacientul se va trata in functie de gravitatea leziunilor, simptomele neurologice. Bolnavul va fi tinut sub observatie si tratat la sectia de urgente. Leziunile cerebrale intra-craniene se trateaza prin interventie chirurgicala. Important! In caz de leziuni cerebrale, persoana care acorda primul ajutor va proceda cu grija. Gravitatea, marimea leziunii se apreciaza cu dificultate. Anuntati ambulanta! Traumatisme cerebrale Leziunea substantei cerebrale depinde de intensitatea socului suferit. In cazuri usoare intervine contuzia cerebrala, in cazuri grave compresia, hemoragii intra-craniene. In caz de contuzie cerebrala victima isi pierde pentru cateva clipe(maxim 1-2 minute) cunostinta, apoi isi revine. In caz de compresie, hemoragie, se instaleaza o stare de inconstienta de durata. |
| Criza hipertensiva |
 Hipertensiunea arteriala este o problema medicala curenta. Spre deosebire de hipertensiunea arteriala, care este ceva frecvent, o criza de hipertensiune arteriala este un lucru neobisnuit. Starea apare atunci cand presiunea sangelui in artere creste pana la un nivel periculos de mare – cand valoarea minimei (tensiunea diastolica) depaseste valoarea de 140mmHg. Valoarea normala a tensiunii diastolice este de maxim 85mmHg. Alaturi de valori foarte mari ale tensiunii arteriale, urmatoarele semne si simptome pot indica o criza hipertensiva: -cefalee severa, insotita de confuzie si vedere neclara; -dureri in piept; -greata si varsaturi; -o criza convulsiva. Cauzele posibile ale unei urgente hipertensive sunt: accidentul vascular cerebral, eclampsia din sarcina, insuficienta renala. Cauza poate fi si mai simpla, de exemplu cazurile de hipertensiune arteriala netratata. Tratament Cand cineva prezinta simptomele unei crize hipertensive, chemati ajutor medical de urgenta. Pana la sosirea acestuia, persoanele simptomatice ar trebui sa stea culcate si sa se odihneasca. Nu-i dati persoanei respective nimic de mancat sau de baut. |
| Primul ajutor in caz de leziuni ale coloanei vertebrale |
 Daca suspectati o leziune cervicala sau a altei parti a coloanei vertebrale, nu miscati victima. Deplasarea unei personae cu un traumatism medular poate determina paralizie permanenta sau alte complicatii grave. Leziunea de coloana, prin deplasare, poate determeina lezarea accidentala a maduvei spinarii. Puteti banui ca o persoana prezinta o leziune a coaloanei vertebrale daca: -exista semne de traumatism cranian -in timpul traumatismului s-a exercitat o forta deosebita asupra spatelui sau gatului -victima se plange de o durere intensa a gatului sau spatelui -victima acuza slabiciune, amorteala paralizie sau lipsa de control a membrelor, vezicii urinare sau scaunului -gatul sau spatele victimei sunt rasucite sau au o pozitie anormala -persoana este in stare de inconstienta si nu poate descrie durerea. Chemati ajutor medical de urgenta. Tineti victima linistita si nu incercati sa o deplasati daca aceasta nu varsa sau nu se afla intr-un pericol imediat. Daca este nevoie sa deplasati persoana, translatati-o usor pe o suprafata dura, de exemplu tablia unei mese sau usa. Chemati mai multe personae sa va ajute si asigurati-va ca gatul, capul si coloana victimei este imobilizat. Folositi un prosop sau un fular gros, o carte de buzunar sau alt material moale dar gros pentru a preveni rotatia capului in timpul deplasarii victimei. |
| Detectarea hemoragiei interne |
 În cazul unei leziuni traumatice, hemoragia internă poate să nu devină imediat manifestă. Gândiţi-vă la o hemoragie internă dacă observaţi vreunul din urmatoarele semne sau simptome: - sângerare de la nivelul urechilor, nasului, rectului sau vaginului; - eliminarea sângelui pe gură prin vomă sau tuse; - apariţia de vânătăi la nivelul gâtului, pieptului sau abdomenului; - răni ce penetrează craniul, pieptul sau abdomenul; - sensibilitate abdominală, posibil acompaniată de rigiditate sau spasm al musculaturii abdominale; - fracturi. Hemoragia internă poate duce la şoc hemoragic. Dacă scade volumul de sânge din organism, persoana se poate simţi slăbită, anxioasă sau i se poate face sete. Alte semne şi simptome ale şocului determinat de hemoragia internă sunt: respiraţie rapidă şi superficială, puls slab şi rapid, tremurături şi nelinişte. Persoana poate leşina dacă stă în picioare şi chiar dacă este aşezată, dar îşi revine rapid dacă se întinde la orizontală. Ridicarea picioarelor persoanei respective poate fi de ajutor. Dacă suspectaţi o hemoragie internă, chemaţi de urgenţă salvarea. Încercaţi să ţineţi persoana respectivă nemişcată şi descheiaţi-i îmbrăcămintea. În cazul hemoragiei interne la nivelul unei extremităţi, opriţi sângerarea prin compresia directă a zonei respective sau prin compresia manuală a arterei situate între inimă şi fractura sau leziunea respectivă. |
| Hiperventilaţia şi atacurile de panică |
 Frica sau atacurile de panică pot determina hiperventilaţia – a respira prea des sau prea adânc. Chiar dacă inspiraţi o cantitate suplimentară de aer, puteţi simţi totuşi că nu aveţi destul aer.Hiperventilaţia poate determina furnicături sau spasme ale mâinilor cu degetele în extensie şi degetul mare şi mic strânse împreună. Puteţi simţi spasme similare la nivelul picioarelor. Alte simptome sunt: ameţeală şi furnicături în jurul gurii. Simptomele se datorează emisiei unei cantităţi prea mari de monoxid de carbon de către plămâni, ce determină un dezechilibru chimic la nivelul organismului. Tratamentul hiperventilaţiei constă în liniştirea pacientului şi în convingerea lui de a respira mai normal. Uneori poate fi de ajutor dacă pacientul respiră într-o pungă de hârtie, pentru că respirând de mai multe ori acelaşi aer din plămâni se restabileşte nivelul de monoxid de carbon de la nivelul organismului. Dacă procedeul este efectuat corect, punga ar trebui să se destindă şi să se strângă corespunzător. Dacă persoana nu a mai prezentat anterior un asemenea episod, trebuie consultat de un medic pentru a exclude ceva mai periculos ce ar putea mima un atac de panică. |
A efectua respiraţia gură la gură şi masajul cardiac (simultan) |
| Nu efectuaţi masajul cardiac decât pe o victimă care este inconştientă deci nu are nici respiraţie nici puls.Adult şi copil peste 8 ani Dacă două persoane sunt disponibile, unul trebuie să sune la 961, în timp ce celălalt începe cât mai repede posibil masajul cardiac.Apoi, ele vor colabora, ca în figurile de mai jos: 1. Dacă constataţi unstop cardiac sau o tulburare cardiacă(bătăi de inimă neperceptibile, absenţa pulsului carotidian),masajul cardiac extern trebuie început. 2. Victima este întinsă pe spate pe o suprafaţă dură, în aceaşi poziţie ca pentru respiraţia gură la gură. 3. Comprimaţi toracele (piptul) victimei apăsîndu-l cu ambele mâini şi plasându-vă în laterala victimei. 4. Plasaţi podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui. 5. Aplicaţi palma cealaltă peste prima, trageţi în sus degetele pentru a se obţine o puternică presiune numai pe podul palmei, şi împingeţi în jos, până la întinderea completă a braţelor. Comprimarea trebuie să fie ritmică şi rapidă, cu palma tot timpul în contact cu toracele (pieptul) victimei. Faceţi 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni durează 9-11 secunde). 6. Faceţi două insuflaţii la fiecare 15 compresiuni. 7. După un minut (80 compresii cel puţin) vă opriţi şi verificaţi pulsul timp de 5- 10 secunde. 8. Continuaţi masajul cardiac şi respiraţia gură la gură până la sosirea ajutorului medical. |
| Efectuarea respiraţia gură la gură |
| Adulţi şi copii peste 8 ani.1. Întindeţi victima pe spate şi imobilizaţi împreună spatele, gâtul şi capul victimei, pentru a evita producerea leziunilor la nivelul coloanei vertebrale. 2. Împingeţi încet capul victimei spre înapoi(apăsând uşor pe frunte cu o mână, cu cealaltă ridicând uşor de bărbie) pentru a elibera căile respiratorii şi se menţine deschisă gura victimei. 3. Se menţin deschise căile respiratorii şi verificaţi respiraţia victimei timp de 5 secunde. Dacă victima respiră, deschideţi şi menţineţi deschise căile respiratorii, asigurându-vă că victima nu suferă de alte răni şi în acest caz să fiţi pregătit să acţionaţi: nu se vor da alimente sau lichide victimei, întindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit răni la spate sau gât. Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la maxilar sau la faţă, sau vomită, se întoarce pe lateral şi să vă asiguraţi că respiră bine. Vă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţi-o cu pături sau haine.Ridicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de haine, cu condiţia ca acest lucru să nu fie dureros. 4. Dacă victima nu respiră, blocaţi-i nările cu ajutorul degetelor, puneţi gura peste gura deschisă a victimei şi după ce v-aţi umplut plămânii cu aer suflaţi puternic de două ori în gura victimei. 5. Păstraţivă timp pentru a vă reîncărca plămânii după fiecare manevră de acest gen. 6. Continuaţi să menţineţi căile respiratorii ale victimei deschise şi verificaţi pulsul timp de 5-10 secunde. Dacă victima nu are puls începeţi masajul caediac.7. Sunaţi la 112.8. Continuaţi respiraţia gură la gură, după cum urmează: suflaţi puternic în gura victimei, o dată la 5 secunde, cel puţin pe durata unui minut. 9. Dacă respiraţia victimei nu revine, continuaţi cu respiraţia gură la gură până la sosirea ajutorului sau revenirea victimei la viaţă. Copii(peste 12 luni pânî la 8 ani) 1. Întindeţi victima pe spate şi imobilizaţi împreună spatele, gâtul şi capul victimei, pentru a evita producerea leziunilor la nivelul coloanei vertebrale. Împingeţi încet capul victimei spre înapoi(apăsând uşor pe frunte cu o mână, cu cealaltă ridicând uşor de bărbie) pentru a elibera căile respiratorii şi se menţine deschisă gura victimei. Se menţin deschise căile respiratorii şi verificaţi respiraţia victimei timp de 5 secunde. Dacă victima respiră, deschideţi şi menţineţi deschise căile respiratorii, asigurându-vă că victima nu suferă de alte răni şi în acest caz să fiţi pregătit să acţionaţi: nu se vor da alimente sau lichide victimei, întindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit răni la spate sau gât. Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la maxilar sau la faţă, sau vomită, se întoarce pe lateral şi să vă asiguraţi că respiră bine. Vă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţi-o cu pături sau haine.Ridicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de haine, cu condiţia ca acest lucru să nu fie dureros.Copii(peste 12 luni până la 8 ani)2. Dacă copilul nu respiră acoperiţi nasul şi gura copilului cu gura dumneavoastră, suflaţi de două ori cu putere medie verificând dacă se ridică pieptul sau burta acestuia.Dacă pieptul sau burta nu se ridică urmaţi indicaţiile din cazul sufocării.3. Dezlipiţi gura de cea a victimei, verificaţi dacă victima expiră prin apropierea urechii de gura şi nasul ei. 4. Verificaţi pulsul victimei timp de 5-10 secunde.Dacă nu are puls, începeţi imediat masajul cardiac.5. Sunaţi la 112. 6.Continuaţi cu respiraţia gură la gură în cicluri de o insuflaţie la 3 secunde pentru sugari (sau o insuflaţie la fiecare 4 secunde pentru copil)timp de un minut. 7. Dacă respiraţia victimei nu se reia, continuaţi cu respiraţia gură la gură până la sosirea ajutorului sau revenirea victimei la viaţă. |
| Leziuni ale ochilor |
| Leziuni de natură chimică:1. Menţineţi pleoapele deschise, spălând ochiul cu jet de apă continuu timp de 15-30 minute. Protejaţi celălalt ochi de eventualele picături de apă provenită din ochiul lezat. 2. Aplicaţi o compresă pe ambii ochi şi fixaţi cu un bandaj. 3. Mergeţi urgent la un oftalmolog, sau sunaţi la 112. Zgârieturi, tăieturi, corpi străini intraoculari:1. Aplicaţi o compresă de tifon pe ambii ochi şi fixaţi-o cu un bandaj. 2. Nu încercaţi să scoateţi sau să mişcaţi corpul străin din ochi. 3. Vă prezentaţi la un oftalmolog, la urgenţa unui spital sau formaţi 112. |
| Hipotermie (expunerea prelungită la frig) |
| Hipotermia poate pune viaţa în pericol! Semnele sunt: temperatura joasă, frisoane, apatie, ameţeli, somnolenţă şi ulterior pierderea cunoştinţei. 1. Duceţi victima cât mai repede la un refugiu. 2. Dezbrăcaţi victima de hainele umede, îmbrăcaţi-o cu haine uscate, acoperiţi-o cu pătură sau cu sac de dormit. 3. Să bea lichide, dar fără alcool! |
| Degerături |
| Semnele sunt: dureri urmate de umflături. Pielea pe zona atinsă este dură şi parţial îngheţată. 1. Duceţi victima într-un loc cald. 2. Îmbăiaţi zonele afectate în apă la temperatura corpului(37ºC). Mişcaţi uşor zonele degerate, dar nu frecaţi sau masaţi. 3. Dacă victima este capabilă să bea o băutută caldă, i se va da, dar – atenţie! – fără alcool sau cofeină. 4. Se va aplica un pansament uşor pe zona (zonele) degerată (degerate). Dacă degetele sunt atinse, se aplică un tifon uscat şi steril şi se reîncălzeşte după metoda descrisă mai sus. |
| Insolaţii; şoc termic; deshidratări |
| O insolaţie poate pune viaţa în pericol! Semnele sunt: creşterea temperaturii corpului, roşeaţa, puls rapid, pierderea conştienţei şi deshidraterea pielii. 1. duceţi victima într-un loc răcoros. 2. Victima va fi întinsă pe spate cu picioarele uşor ridicate. 3. Scoateţi sau descheiaţi hainele victimei. 4. Răcoriţi victima cu un evantai şi aplicaţi un prosop sau haine umede pe corp 5. Nu se vor da alimente sau lichide victimei. Întindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit răni la spate sau gât. Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la maxilar sau la faţă, sau vomită, se întoarce pe lateral şi să vă asiguraţi că respiră bine. Vă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţi-o cu pături sau haine. Ridicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de haine. Sunaţi la 112 Deshidratarea Semnele sunt: temperatura corpului aproape normal, paloare, slăbiciune, dureri de cap, greţuri, ameţeli, sete şi crampe. 1.Duceţi victima într-un loc răcoros. Întindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit răni la spate sau gât. Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la maxilar sau la faţă, sau vomită, se întoarce pe lateral şi să vă asiguraţi că respiră bine. Vă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţi-o cu pături sau haine. Ridicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de haine. Sunaţi la 1122. Dacă victima este conştientă şi poate tolera, să bea o jumătate de pahar de lichid di 15-15 min. Acest lucru ar trebui să-i îmbunătăţească starea. |
| Răni la nivelul capului, gâtului, spatelui şi bazinului |
| 1.Nu mişcaţi(deplasaţi) victima(decât în cazul unui pericol imitent), deoarece puteţi să-i agravaţi situaţia.2. Sunaţi la 112.3. Fixaţi capul şi gâtul victimei în poziţia în care a fost găsită, prin aplicarea palmelor pe părţile laterale ale capului. 4. Asiguraţi o menţinere a căldurii corpului prin pături sau haine. |
| Fracturi |
| 1. Dacă este posibil, nu deplasaţi victima. 2. Nu mişcaţi membrul facturat şi nu încercaţi să reduceţi factura. 3. În caz de hemoragie aplicaţi o compresă curată(tifon ori vată) sau la nevoie, propria dvs. mână apăsând plaga pentru a opri sângerarea. Menţineţi o presiune constantă asupra plăgii ce puţin 5 minute. Dacă este posibil, ridicaţi membrul rănit(gamba sau braţul) deasupra nivelului inimii. Când sângerarea s-a oprit, fixaţi pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu desfaceţi bandajul pentru a verifica starea plăgii! Asiguraţivă că bandajul nu este prea strâns, acest lucru putând opri circulaţia sanguină!).Verificaţi dacă pacientul este şocat.Nu aplicaţi niciodată garou, în afara situaţiei în care hemoragia nu pote fi controlată altfel iar victima este în pericol de moarte. Garourile măresc riscul de amputaţie ulterioară!În caz de şoc întindeţi victima pe spate dar nu o deplasaţi dacă a suferit răni la spate sau gât. Dacă victima este inconştientă şi prezintă răni grave la maxilar sau la faţă, sau vomită, se întoarce pe lateral şi să vă asiguraţi că respiră bine. Vă asiguraţi că victima nu suferă de frig, acoperiţi-o cu pături sau haine. Ridicaţi picioarele victimei pe un sul sau o grămadă de haine. Sunaţi la 112. Nu se vor da alimente sau lichide victimei. Dacă sunteţi nevoiţi să deplasaţi victima fără asistenţă medicală, faceţi-o numai după fixarea membrului fracturat cu o atelă făcută dintr-o bucată de lemn sau dintr-un ziar rulat. |
| Muşcături provocate de animale |
| a. Pisici, câini, rozătoare etc. 1. spălaţi rana cu multă apă. 2. Pansaţi cu o compresă curată şi uscată. 3. Solicitaţi imediat asistenţă medicală. 4. Identificaţi şi capturaţi animalul, în vederea unei examinări de specialitate pentru exluderea unei infecţii rabice (turbare). 5. Dacă acest lucru nu este posibil, este obligatoriu tratamentul antirabic pentru a se evita riscul unui posibil deces.b. Muşcături de şarpe veninos1. Liniştiţi victima. Păstraţi membrul muşcat sub nivelul inimii victimei. 2. Dirijaţi imediat victima spre spital evitând orice efort fizic din partea ei.c. Înţepături de insecte 1. Dacă bănuiţi că insecta e veninoasă, cereţi ajutor la 112.2. Dacă victima este alergică la înţepături de insecte sau dacă în urma înţepăturii dezvoltă o reacţie alergică violentă, sunaţi la 112.3. Pentru înţepături mici scoateţi partea vizibilă a acului cu atenţie. Spălaţi zona înţepată şi aplicaţi o compresă rece. |
| Plăgi, hemoragii externe |
| 1. Aplicaţi o compresă curată(tifon ori vată) sau la nevoie, propria dvs. mână apăsând plaga pentru a opri sângerarea. Sunaţi la 112.2. Menţineţi o presiune constantă asupra plăgii ce puţin 5 minute. 3. Dacă este posibil, ridicaţi membrul rănit(gamba sau braţul) deasupra nivelului inimii. 4. Când sângerarea s-a oprit, fixaţi pansamentul cu ajutorul unui bandaj(Nu desfaceţi bandajul pentru a verifica starea plăgii! Asiguraţivă că bandajul nu este prea strâns, acest lucru putând opri circulaţia sanguină!). 5. Verificaţi dacă pacientul este şocat. Nu aplicaţi niciodată garou, în afara situaţiei în care hemoragia nu pote fi controlată altfel iar victima este în pericol de moarte. Garourile măresc riscul de amputaţie ulterioară! |
| Hipoglicemia |
| Semnele sunt: slăbiciune, ameţeli, paloare, foame, tremurături, transpiraţii sau leşin. 1. Dacă victima este inconştientă, sunaţi la 112. 2. Dacă victima este conştientă, creşteţi nivelul zahărului în sânge prin administrare de alimente sau lichide bogate în zahăr cum ar fi: suc de fructe, ciocolată, dulciuri sau apă cu zahăr, până când victima îşi recapătă forţele; dacă nu, sunaţi la 112. 3. Anunţaţi medicul curant de incident |
| Leşinul |
| În general victimele care au suferit un leşin îşi revin foarte repede. Dacă acest lucru nu se întâmplă, victima poare fi în pericol mare şi trebuie să sunaţi la 112. Apoi: 1. Întindeţi victima pe spate şi asiguraţivă că respiră uşor. 2. Liniştiţi victima, aplicându-i o compresă rece pe faţă. 3. Dacă victima varsă, se pune în poziţie laterală şi menţineţi căile respiratorii libere 4. Anunţaţi incidentul medicului de familie. |
| Criza cardiacă/atac de cord; atacul cerebral |
| Criza cardiacă Semnele sunt: durere toracică persistentă cu iradiere spre umeri şi braţul stâng, respiraţie întretîiată, buze şi unghii violacee. Atacul cerebral Semnele sunt: pierderea conştienţei, paralizia muşchilor faciali, stare de slăbiciune pe o parte sau alta a corpului, dificultăţi în respiraţie, dilataţia pupilelor, probleme de vorbire. 1. dacă victima nu respiră şi nu are puls, se face imediat respiraţie gură la gură şi masaj cardiac extern(V). 2. Dacă simţiţi pulsul victimei, dar acesta nu respiră, se face imediat respiraţie gură la gură(IV). 3. Anunţaţi 961. 4. Dacă victima are tratament medicamentos pentru prevenirea crizelor cardiace şi este conştientă, ajutaţi-o în luarea medicamentului, conform dozei prescrise. 5. Se menţine victima la căldură, de preferinţă în poziţia şezând, până la sosirea medicului. |
| Pansamente |
| Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care începe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprâncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv înainte si înapoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pâna când acopera tot capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu câteva ture circulare.Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament ‘în prastie’, cu ajutorul unei fâsii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, legând capetele taiate încrucisat.La nivelul toracelui si abdomenului se face în functie de tipul plagii si localizare. În cazul plagilor penetrante (adânci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului sa functioneze ca o supapa. În timpul inspirului, când toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitând intrarea aerului. În timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitând iesirea aerului si la acest nivel.Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un pansament umed.La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, în spirala.Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla înca în plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat în pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital. |
| Hipotermia |
| O temperatura centrala mai mica de 35 grade C se numeste hipotermie Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa între 36 - 37 grade C. Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrânii, copiii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, înecatii. Temperatura corpului se pierde mai repede în apa decât în aer. În functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Primul ajutor în aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac.În cazul pacientilor aflati în stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PÂNA CE NU ESTE REÎNCALZIT. Reîncalzirea hipotermicilor se face lent, 1grad C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pâna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita decât dupa ce temperatura corpului este peste 30 grade C. Metode cunoscute si folosite pentru reîncalzire sunt: - reîncalzire externa pasiva, consta din învelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui în mediu ambiant cald. Acest tip de reîncalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C; - reîncalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului în baie cu apa încalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi încalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati în hipotermie medie cu o temperatura centrala pâna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia în apa calda se foloseste atunci când dorim sa reîncalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura în mod rapid.Reîncalzirea activa centrala: - folosita în unitati spitalicesti. |
| Sângerarea dintr-o rană deschisa |
 Sângerarea dintr-o rană de la suprafaţa corpului se poate produce dintr-o rană uşoară de tipul unei înţepături de ac, până la răni majore ca o tăietură adâncă în care este lezată o arteră importantă. Toate rănile necesită tratament corespunzător. Tratarea lor inadecvată poate duce la infecţii severe. O precauţie importantă împotriva infecţiilor este aceea de a vă asigura că vaccinarea antitetanică este la zi.Tăieturile În cazul unei mici tăieturi care sângerează doar puţin, spălaţi cu atenţie tăietura cu apă şi săpun. Aplicaţi un unguent antibiotic pentru a preveni o infecţie şi un bandaj pentru a menţine rana curată. Dacă tăietura dumneavoastră este mai adâncă -adică sângerarea nu se opreşte de la sine în decurs de câteva minute sau tăietura este mare, profundă sau zdrenţuită pe margini- consultaţi-vă medicul. Dar, mai întâi, opriţi sângerarea comprimând direct leziunea, folosind un bandaj steril sau o o bucată curată de material. Menţineţi presiunea până la oprirea sângerării. Contuziile Contuziile rezultă în general de la o lovitură sau o căzătură. Sângerarea de sub piele produce o acumulare de sânge (un hematom). Pentru reducerea disconfortului, ridicaţi zona afectată şi aplicaţi periodic gheaţă sau pansamente reci, câte 20 de minute de câteva ori pe zi, timp de 1-2 zile. Înţepături Călcarea pe un cui constituie cel mai frecvent mod de producere a unei răni prin înţepare. O asemenea rană nu determină, de obicei, o sângerare abundentă. De regulă, sângerarea este mică şi pare să se oprească aproape instantaneu. Aceasta nu înseamnă că nu este necesar tratament. Leziunile prin înţepare sunt periculoase datorită riscului de infectare. Obiectul cu care s-a produs leziunea, în special dacă a fost în contact cu pământul, poate conţine spori ai barilului tetanic sau ai altor bacterii. Există, în acest caz, riscul unei infecţii severe. O rană produsă prin înţeparea piciorului prin pantof este în mod particular susceptibilă de a determina o infecţie severă. În cazul îngrijirii unei răni produse prin înţepare, opriţi sângerarea, dacă este cazul, prin compresia rănii cu ajutorul unei comprese sterile sau a unei cârpe curate. Apoi, căutaţi ajutor medical de urgenţă, pentru prevenirea infecţiilor. Dacă sângerarea este minoră, unii medici recomandă să lăsăm să se scurgă puţin sânge pentru o perioadă scurtă de timp pentru curăţarea rănii. Dar, nu se ştie dacă acest lucru poate reduce riscul de infecţie. Lezarea ţesuturilor moi În cazul lezării ţesuturilor moi, pe lângă rănirea pielii are loc şi lezarea ţesuturilor subiacente cum ar fi muşchii, ţesutul de susţinere şi vasele de sânge. Aceste leziuni pot rezulta în urma lovirii sau tăierii severe a zonei respective, atunci când pielea este separată de ţesuturile subiacente sau când pielea este îndepărtată în mod forţat. Lezarea ţesuturilor moi necesită îngrijire medicală specifică. Comprimaţi zona lezată pentru oprirea sângerării şi chemaţi ajutor medical de urgenţă. Leziuni abdominale Datorită posibilităţii lezării organelor interne, orice leziune care penetrează peretele abdominal este o leziune potenţial gravă. Dacă dumneavoastră sau cineva cu care sunteţi prezentaţi o asemenea plagă abdominală, chemaţi ajutor medical de urgenţă. înainte să deplasaţi pe cineva cu o rană abdominală, poziţionaţi persoana respectivă pe spate. Dacă nu protruzionează nici un organ intern prin rană, apăsaţi pe rană folosind un bandaj steril sau o cârpă curată pentru a opri sângerarea. După oprirea hemoragiei, fixaţi bandajul cu o bandă adezivă. în cazul în care există deplasări de organe interne, nu încercaţi să le repoziţionaţi. Acoperiţi rana cu o bucată de îmbrăcăminte. |
| Pierderea stării de conştienţă |
 Pierderea bruscă a stării de conştientă este unul dintre cele mai alarmante evenimente medicale. De exemplu, anumite persoane, perfect sănătoase, leşină la vederea sângelui şi îşi revin complet în decurs de câteva minute. Cu toate acestea, orice pierdere a stării de conştientă trebuie tratată ca potenţială urgenţă medicală serioasă. O persoană aflată în stare de inconştienţă trebuie să primească asistenţă medicală de urgenţă. Persoanele leşină în momentul în care aportul de sânge spre creier scade prea mult. Cel care leşină devine palid deoarece există prea puţin sânge care ajunge la nivelul pielii şi apoi persoana respectivă îşi pierde temporar starea de conştientă. De obicei, după un minut de stat culcat, fluxul sangvin în diferite zone ale corpului este restabilit şi persoana îşi recapătă starea de conştientă. Episoadele de pierdere a conştientei pot fi fără semnificaţie medicală sau, din contră, pot semnaliza o afecţiune serioasă. Există diferite tulburări medicale, printre care tulburări grave de ritm cardiac şi episoade severe de tuse care pot determina stări de pierdere a conştientei. Anumite persoane leşină când sunt foarte obosite, când primesc veşti care-i indispun din punct de vedere emoţional sau atunci când văd ceva tulburător. Frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială scad. Oricât de banal ar putea părea un leşin, el ar trebui tratat ca urgentă medicală până la dispariţia simptomelor şi identificarea cauzei. Puteţi face mai multe lucruri pentru a ajuta o persoană care a leşinat sau simte că este pe cale să leşine: Culcaţi persoana respectivă. Dacă cineva se plânge de o stare de leşin sau ameţeală, în timp ce stă în jos sau în picioare, sfătuiţi persoana să se întindă. Dacă nu există spaţiul necesar, ajutaţi persoana să se aplece înainte în timp ce stă aşezată şi să-şi pună capul între genunchi. Acest lucru va ameliora fluxul sangvin spre creier. Dacă persoana leşină rămânând aşezată, culcaţi-o repede pe jos. Poziţionaţi persoana respectivă pe spate Dacă, datorită unui episod de pierdere a conştientei, persoana cade, culcaţi-o pe spate. Cei ce îşi pierd starea de conştientă pot uneori vomita, astfel că ar trebui să verificaţi dacă nu există obstrucţia căilor respiratorii. Verificaţi, de asemenea, semnele vitale. De exemplu, mai respiră victima? Puteţi simţi pulsul? Acesta poate fi slab şi încet, aşa că trebuie să verificaţi cu atenţie. Dacă s-a oprit respiraţia, este vorba de ceva mai serios decât un simplu leşin. Începeţi imediat resuscitarea cardio-pulmonară. Puneţi pe altcineva să cheme ajutor medical de urgenţă. Dacă persoana respectivă respiră, puneţi-i picioarele pe un scaun sau pe un alt obiect înălţat, astfel încât să fie mai sus decât capul. Această poziţie va creşte fluxul sangvin spre creier. Desfaceţi cureaua, cravata sau orice îmbrăcăminte prea strâmtă. Persoana îşi poate reveni rapid. După leşin, culoarea feţei victimei ar trebui să revină la normal. Deseori, victima se poate simţi slăbită o scurtă perioadă după leşin, aşa că menţinerea poziţiei culcat câteva minute în plus este o idee bună. Dacă persoana a fost accidentată în cazul unei căzături asociate unui leşin, trataţi orice echimoză, rană sau tăietură. Chemaţi ajutor medical de urgenţă dacă leziunea pare gravă. |
